Internet of Things reprezintă revoluția tehnologică ce reprezintă viitorul internetului, tehnologiei și comunicațiilor, inovația tehnică dinamică jucând un rol important în dezvoltarea acesteia. IoT face parte dintr-o serie de domenii importante, căpătând teren tot mai mult pe o scară tot mai largă, începând cu senzorii wireless și până la nanotehnologie. Pe baza potențialelor beneficii ale IoT, acesta prezintă multe provocări, nu numai în baza faptului că își desfășoară activitatea, ci și datorită amplorii implementării acesteia. Standardizarea tehnică în multe domenii deși este încă la început sau este încă fragmentată, dezvoltarea se face în ritm alert. Deloc surprinzător, administrarea și susținerea inovației rapide reprezintă o oportunitate atât pentru guvern, cât și pentru industrie. Standardizarea stă la baza tehnologiei, fiind necesară pentru implementarea și diseminarea în masă. Foarte multe tehnologii de succes comercial sunt supuse unui proces de standardizare pentru a obține penetrarea pe piața de masă. Fără protocoale precum TCP/IP și IMT-2000, internetul și telefonia mobilă nu ar prospera astăzi. Standardizarea RFID de succes a fost realizată inițial prin intermediul Centrului Auto-ID, iar ulterior prin EPC Global. Totuși, diverse forumuri (ETSI, ISO etc.) fac eforturi și solicită o mai mare implicare a ITU în coordonarea protocoalelor RFID. Rețelele de senzori wireless au câștigat avânt prin activitatea ZigBee Alliance și a altora. În schimb, standardele pentru nanotehnologie și robotică sunt mai fragmentate, lipsind definiții comune și organisme de reglementare diverse.

     Pentru conectarea la Internet of Things, nu trebuie să ne facem probleme, deoarece există o gamă foarte largă de opțiuni, fapt ce ne ajută să ne facem configurarea dorită în funcție de nevoi și buget. Deși conectarea la internet este cât se poate de facilă, atunci când alegem un dispozitiv IoT, trebuie să fim foarte atenți la protocolul folosit de acesta, deoarece tehnologiile și protocoalele folosite de dispozitivul respectiv, poate diferi de un alt dispozitiv IoT pe care îl avem deja în rețeaua noastră. Cele mai răspândite protocoale și tehnologii sunt:
- radio;
- WiFi-Direct;
- NFC;
- Bluetooth;
- RFID;
- LAN;
- Wireless (a nu se confunda cu WiFi-Direct).

      Atunci când luăm decizia de a conecta un dispozitiv IoT la internet, trebuie să studiem întâi infrastructura în care dorim să-l integrăm, deoarece conexiunile la internet pot fi:
- Celulare (LTE, 2G, 3G, 4G, 5G);
- WiFi;
- Bluetooth;
- NFC;
- WAN;
- LAN;
- RFID;
- Satelitare.

      Internet of Things este compus din dispozitive și/sau senzori care au o conexiune necesară la schimbul între consumul de energie electrică, intervalul și lățimea de bandă, deci observăm că un sistem IoT, deși se spune că este mai inteligent decât internetul, totuși are nevoie de conexiune, cu atât mai mult când folosește cloud. Sunt cazuri în care din cauza nevoii de acțiune imediată, stocarea în cloud nu este tocmai o alegere inspirată, fapt pentru care nu întotdeauna avem nevoie de conexiune externă. Unele dispozitive IoT, chiar dacă nu au stocare în cloud, totuși ar avea nevoie de o conexiune externă necesară la comunicarea prin interfața de utilizator fără a fi transferate totuși date.

     Casele Smart sunt tot mai accesibile și utile, oferind posibilități multiple de automatizare, luând din grija utilizatorului anumite acțiuni atunci când părăsește locuința. De exemplu, se poate am programa ca în fiecare zi lucrătoare, la ora 08.05 să se oprească în mod automat alimentarea cu apă, boilerul electric, iar pe timpul verii chiar și gazele.

NOI! Vă putem oferi toate aceste lucruri!